Cum scapi de teama de a vorbi în public

Taţii nu vor primi mai multe zile de concediu paternal la absolvirea cursului de puericultură. Proiectul a fost respins

Cele mai căutate cuvinte în dexonline, pe durata simulărilor

Cele mai căutate cuvinte în dexonline, luni, înaintea şi în timpul simulărilor evaluării naţionale şi bacalaureatului susţinute de elevii claselor a VIII-a, a XI-a şi a XII-a au fost ”pretutindeni/ pretutindenea”, ”a zări/zărit”, iar pe durata examenelor reprezentanţii platformei au înlocuit definiţiile pentru aceste cuvinte, care se regăseau în subiecte.

”Anul trecut, am observat că lumea a căutat frenetic pe dexonline răspunsuri la o întrebare din examenul de simulare pentru examenele naţionale de la clasa a 8-a. În mod curios, căutările au venit în timpul examenului, iar câteva chiar înainte de începerea lui. Lăsăm la o parte stupizenia unor oameni de a trişa la un examen de antrenament. Anul trecut am observat tardiv autofurarea căciulii, dar anul acesta am apucat să ne organizăm niţel”.

Pe durata simulărilor care au avut loc luni, dexonline a înlocuit definiţiile pentru cuvintele date la subiecte, astfel: ”pretutindenea, pretutindeni – pururi”; ”a zări, zărit – a zori, zorit”; ”felonie – făloşenie”. Acestea au fost, de altfel, cele mai căutate cuvinte în perioada simulărilor.

”Am dedus aceste cuvinte înainte să apucăm să vedem subiectele, urmărind pur şi simplu lista cu cele mai căutate cuvinte, în care acestea se detaşau clar. Iar statisticile confirmă că nu ne-am pregătit degeaba. Pentru pretutindeni/ pretutindenea şi a zări/ zărit, căutările au fost distribuite astfel: de la 8:00 la 8.59 au fost 9 căutări; de la 9.00 la 9.59 au fost 143 de căutări; de la 10.00 la 10.59 au fost 171 căutări; de la 11.00 la 11.59 au fost 989 căutări”.

În ceea ce priveşte cuvântul ”felonie”, administratorii platformei au precizat că înainte de ora 9.00 dimineaţa au observat o creştere a interesului pentru acest cuvânt, care a avut 35 de căutări. “Am presupus că este şi el parte din subiecte, aşa că i-am «deturnat» şi lui definiţiile. Între 9.00 şi 12.00, cuvântul a mai adunat 335 de căutări. Totuşi, nu l-am regăsit nicăieri în enunţul subiectelor. După amiază, am lămurit şi misterul: domnul Andrei Pleşu publicase pe blogul său, chiar azi-dimineaţă, un articol în care folosea acest cuvânt. Nefericită coincidenţă”, notează sursa citată.

Peste 450.000 de elevii ai claselor a VIII-a, a XI-a şi a XII-a au început, luni, simularea Evaluării Naţionale, respectiv a Bacalaureatului, cu proba scrisă la limba şi literatura română.

sursa: http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/cele-mai-cautate-cuvinte-in-dexonline-pe-durata-simularilor-687229

TREI HECTARE pe ORĂ, VITEZA cu care NE DISPAR PĂDURILE!

CODRU-I FRATE CU STRĂINUL. Peste două sute de mii de hectare de păduri au fost vândute străinilor în ultimii ani. Investitorii din Germania, Austria, și Statele Unite „roiesc la borcanul cu miere” mai ceva ca albinele, pentru că au și de ce: pădurile noastre sunt chiar de zece ori mai ieftine decât în alte state europene, avertizează europarlamentarul Laurențiu Rebega. Ce spune primul ministru în exercițiu că va face pentru oprirea dezastrului?

Trei hectare pe oră – aceasta este viteza cu care dispar pădurile din România! Codru-i frate cu străinul! „Aurul verde” al României dispare văzând cu ochii! Atâta timp cât legile rămân la fel de permisive, fără a pedepsi aspru furtul sau politicile antinaționale pădurile noastre au zilele numărate iar cele 200 de mii de hectare de pădure vândută se adaugă altor 500 de mii de hectare de teren agricol, cumpărate ori arendate de italieni, francezi, danezi, portughezi și arabi…! Scrie europarlamentarul Laurențiu Rebega pe pagina sa de socializare.

Politicianul propune să fie interzise timp de 10 ani tăierile de pădure și să fie stabilit un program masiv de reîmpădurire. Locurile de pe care s-a tăiat nemilos pădurea au rămas ca niște răni deschise. Problema nu e de ieri, de azi, e o problemă veche cu care România se confruntă după decembrie 1989. Tăieri masive de pădure, tăieri ilegale, companii străine care exploatează intensiv lemnul nostru, o încrengătură mafiotă care a luat în stăpânire pădurea. E un hățiș în care nu se mai face lumină și nu se mai pune punct afacerilor veroase care ne distrug patrimoniul.

Când se vor opri defrișările ilegale de păduri? A fost întrebat primul ministru Dacian Cioloș. 

Legat de acest subiect nu am ieșit încă public cu foarte multe lucruri pentru că sunt în pregătire. La mijlocul lunii august, am avut o întâlnire cu Ministerul Mediului, Ministerul de Interne. Ministerul Dezvoltării Regionale și Ministerul Agriculturii, Ministerul Justiției pentru că pregătim un pachet de măsuri care să limiteze defrișările ilegale și să permită statului un control mai strict a tăierilor, în general. Un pachet care va include și măsuri legislative, pe unele le-ați văzut. Astăzi (31 august n.r.) am adoptat o ordonanță de urgență prin care a crescut nivelul sancțiunilor și contravențiilor pentru cei care nu-și fac treaba în a menține în condiți legale pădurile, în a păzi pădurile sau pentru cei care le exploatează ilegal. Există sancțiuni mult mai descurajatoare din acest punct de vedere, a declarat primul ministru Dacian Cioloș.

La capătul fiecărei parcele de pădure va fi instalată o pancartă pe care să scrie în baza cărei autorizații se fac tăieri, ce se taie, ce cantitate, etc. Transparență este cuvântul folosit chiar de premier.

Am venit și cu o măsură de sprijin financiar pentru acea parte din pădurile private, în momentul de față sunt câteva sute de mii de hectare, care sunt în afara oricărui control și supraveghere, fiind suprafețe mai mici de 30 de hectare, dar însumate sunt câteva sute de mii de hectare la nivel național. Legea spune că pentru suprafețe sub 30 de hectare proprietarii au dreptul la susținere financiară din partea statului și, în schimb, sunt obligați să contracteze o pază a acestor păduri. Ei, am venit cu sprijinul financiar, acum o să ne asigurăm și că paza acelor păduri e realizată. Dacă proprietarii nu o asumă, atunci o va asuma statul.

Dar mai sunt și alte tipuri de măsuri legate de așa-numitele amenajamente silvice. Asta înseamnă un plan de menținere și întreținere a parcelelor de păduri pe mai mulți ani de zile în baza cărora se pot face tăierile. Și acolo sunt o serie de neclarități și chiar ilegalități în modul de elaborare a acestor planuri și apoi de implementare a lor. Și aici pregătim o serie de măsuri.

Pe ce vreau să insist? Toate aceste măsuri vor duce la o mai mare transparență pentru orice cetățean legat de modul în care sunt exploatate pădurile. Vrem să ajungem la o informatizare a acestui sistem, pentru a urmări nu numai circulația materialului lemnos pe drumuri, ci inclusiv din momentul plantării, întreținerii acestor parcele, toate obligațiile. Ca să vă dau un exemplu, am cerut să avem o legislație în așa fel încât pe fiecare parcelă pe care se exploatează material lemnos să avem la capătul parcelei o pancartă pe care să scrie foarte clar în baza cărei autorizații se fac tăieri, ce anume se taie, ce cantitate de material lemnos, a declarat primul ministru.

sursa: http://www.agroinfo.ro/economic/trei-hectare-pe-ora-viteza-cu-care-ne-dispar-padurile

Ce spune ministrul Educației despre dispariția clasicilor din programa școlară

Ministrul Educației, Pavel Năstase, a spus într-un interviu că nu se pune problema dispariției clasicilor din manualele elevilor, dar că ar trebui totuși așteptată decizia experților în acest caz.

Reporter:Vor dispărea scritorii români clasici şi se va pune accentul pe lecturi la modă, spre exemplu Harry Potter?

Pavel Năstase: „Au fost mai multe puncte de vedere nu numai pentru Limba şi literatura română, ci şi pentru alte discipline care sunt prevăzute în planul-cadru. Toate acestea au venit în urma dezbaterilor publice pe care le-am avut.

Fiecare programă şcolară este coordonată de un inspector de specialitate din partea Ministerului Educaţiei Naţionale şi un altul din partea ISE. Programa este constituită de un grup de lucru la nivel naţional, profesori în domeniul disciplinei respective.

În plus, am avut programate mai multe întâlniri, prima cu reprezentanţii Academiei Române, cu organizaţii neguvernamentale care se ocupă de educaţie, cu editurile care se ocupă de manualele aferente programelor, dar forma finală va fi publicată curând.

Nu cred că se pune problema dispariţiei clasicilor. Să aşteptăm decizia experţilor”.

În urmă cu două zile, o profesoară de română a postat un mesaj-manifest pe pagina sa de Facebook, în care declara că „în mod deliberat” nu respectă programa şcolară şi că alege să citească împreună cu elevii săi nu Eminescu, pastelurile de 150 de ani sau „Amintirile” lui Creangă, ci lecturi în limba actuală, care să îi incite spre comunicare, curiozitate şi exprimarea opiniilor.

Profesoara și-a justificat afirmațiile ulterior spunând că elevii ei sunt de gimnaziu, iar la vârsta de 11 – 15 ani, nu pot înţelege textele lui Eminescu la adevărata lor valoare. „Eminescu e fascinant, dar nu e pentru copiii de 11 ani”, afirmă Cristina Tunegaru.

sursa: http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/ce-spune-ministrul-educatiei-despre-disparitia-clasicilor-din-programa-scolara-681678